logo
                                           English Italiano Corsu Français Deutsch Espanol Russian Chinese

 
 
Appena di storia

 

U me paesi d’Auccià,
L’orighjini di u nomu « Auccià » sò appena cunfusi. « Auccià » pudaria vena di u corsu « ochju d’acqua », a surghjenti.

A u V esimu seculu dopu à Cristu, u primu paesi d’Auccià esistia dighjà.

A l’VIII esimu seculu, par luttà contru à i saraccini, una parti di la ghjenti di a Pieva di u Celavu, si sò lacati i so casi è si sò stallati in tarri di l’internu. Si sò aggruppati in i trè poghji di u valdu : Meligrossi, Tassu è Mariaccia, da supra à u paesi d’Auccià. L’abitanti di u Tassu erani cunsidarati com’è Signori, quiddi di Mariaccia aviani iddi u puteri di a ghjesia. Pudemu veda  oghji sempri, a stampa di a ghjesia di San Michele, in a castagniccia di u rughjonu, didicata à San Micheli.

L’abitanti di issi poghji s’imbattiani insemi incontru à l’attachi è l’invasioni ma quiddi di Melgrossi fessini nascia certi rivalità. L’abitanti di u Tassu volsini a suttumissioni di quiddi di Mariaccia, chì u puteri riligiosu era cusì putenti chì u soiu stessu. Cusì chì hè nata una discorda, una baruffa.

Istu cunflittu pianteti u ghjornu chì, indebbuliti, disfatti, addispirati, si sò visti affaccà un’antra pupulazioni, quidda di u Prunelli, valdu vicinu. A quissu mumentu, un’antra rivalità hè nata ma i trè poghji sò stati lacati, abbandunati. I novi ghjunti si stallessini à u Pughjolu, quiddi di u Tassu si ni vultetini à u Tuschinu è quissi di Melgrossi si ni riintretini in Tavacu, paesi di i so urighjini. Certi ghjenti di Mariaccia si n’andetini in Veru è d’altri in Crucoli, viculu di i so maiori.

A longu andà, l’ustilità trà l’abitanti si calmetini è cusì fù custruitu u paesi d’Auccià.


 

 

 

 

 
     

 

 

© PALAZZU VERDE 2011